9e7098a3c214b108bcb6536911667905

Gandul zilei de 3 iulie 2014 – Lacrimi de adevar

Am plans la viata mea atat de mult incat as fi putut umple un lac. Am plans de fericire, de nervi, de revolta, de dor, de prostie, de suparare, de durere si de mila. De fapt, adevarul m-a facut sa plang, de cate ori acesta mi s-a aratat cu bunatate, cu cruzime, cu indiferenta, cu noroc si fara mila.

Acum doua zile am incercat sa plang din nou, de data asta de fericire. Nu mi-a mai iesit. Pur si simplu nu am mai avut lacrimi. In sfarsit a secatuit si izvorul meu, cred a venit timpul sa zambesc la orice adevar imi dezvaluie viata, pentru ca am constatat ca o plangacioasa fara lacrimi aduce a bocitoare, care nu-si poate convinge propria fiinta ca i se intampla ceva.

Fiecare din noi reactionam diferit cand descoperim un adevar. Eu m-am autoeducat sa il primesc pe tot asa cum doreste sa mi se arate si chiar daca nu imi convine, imi sfasie sufletul, il urasc si iubesc deopotriva, pentru ca ma ajuta sa inteleg in ce realitate traiesc si ce pot face s-o fac mai buna.

Din pacate, nu toata lumea e ca mine. Multi fug de adevar, nu vor sa stie de el. Cand se izbesc de el, nu il recunosc, il reneaga. Eu ii numeam ipocriti si eram revoltata ca imi era dat sa cunosc astfel de oameni, dar acum inteleg ca nu e vina lor.

Adevarul e o resursa atat de rara, incat nu ne-o permitem toti, asa cum nu suntem toti inteligenti sau nu toti avem intuitie sau alte haruri. Cand nu esti inteligent nu esti capabil sa identifici inteligenta. Cand nu ai har in ceea ce faci, nu poti fii exceptional. Cand nu esti un om sincer din nastere, nu poti iubi adevarul. Am ajuns la concluzia ca iubirea de adevar e ceva genetic si se dezvolta prin educatie. Si mai cred ca cei care nu iubesc adevarul nu plang. Ei doar se smiorcaie.

Abonează-te la noutăți prin e-mail

Categories: Fara categorie

Comentarii?

Your email address will not be published. Required fields are marked *